Tot despre prietenie...
Prietenia...ce cuvant atat de simplu, si totusi, cu o incarcatura atat de mare. Cum iti dai seama cine iti este prieten si cine nu? Uneori iti dai seama foarte simplu, alteori nu ai nevoie sa te intrebi.
M-am gandit sa incerc sa dau o definitie a prieteniei sau mai degraba a prietenului, poate ma va ajuta sa imi limpezesc gandurile.
Prietenul este acea persoana careia ii poti spune orice, fara sa iti fie teama ca te va judeca, fara sa iti fie rusine, fara sa te simti prost, iar el, la randul lui, are acelasi sentiment.
Prietenul mai este acela cu care ai amintiri comune, inside jokes, caruia ii poti spune un singur cuvant, iar el sa inceapa sa rada, sau sa trezeasca in el un anume sentiment.
Si tinand cont de aceste definitii, eu am un singur prieten, si nu e cine ati crede voi sau cine as crede eu.
Cu B. am amintiri comune si inside jokes, ii pot spune orice, dar ea nu imi poate spune orice.
Cu S.am amintiri comune si inside jokes, ea imi poate spune orice, insa eu nu ii pot spune, de la o vreme evit sa o mai fac, pentru ca ma judeca.
Lui Miku (ei ii scriu numele pe blog, ca e....persoana publica, nu trebuie sa ii protejez identitatea, ca se expune destul pe blogul ei:)) ) ii pot spune orice, imi poate spune orice (cred), dar nu avem prea multe amintiri comune. Sper ca asta o sa se rezolve din toamna.
Mai ramane A. Sucita si imprevizibila A., cu care am milioane de amintiri, careia ii pot spune orice, fara sa ma judece, si care imi poate spune orice. A., pe care nu o vad un an, apoi, cand ne intalnim, e ca si cum nu am fi fost despartite nici 24 de ore.
A., care are multi prieteni mai interesanti inanintea mea si pentru care nu o sa mai fiu niciodata ce am fost, pentru ca am ratat trenul ala, am pierdut sansa. Dar chiar si asa, e acolo pentru mine, sunt aici pentru ea, si indiferent cat de mult am gresi una fata de cealalta, conexiunea dintre noi exista, e ceva mai presus de noi, ceva ce nu putem stapani si nu putem distruge.
Ziceti voi cum e cu prietenia. Poate am plecat de la premizele gresite?
M-am gandit sa incerc sa dau o definitie a prieteniei sau mai degraba a prietenului, poate ma va ajuta sa imi limpezesc gandurile.
Prietenul este acea persoana careia ii poti spune orice, fara sa iti fie teama ca te va judeca, fara sa iti fie rusine, fara sa te simti prost, iar el, la randul lui, are acelasi sentiment.
Prietenul mai este acela cu care ai amintiri comune, inside jokes, caruia ii poti spune un singur cuvant, iar el sa inceapa sa rada, sau sa trezeasca in el un anume sentiment.
Si tinand cont de aceste definitii, eu am un singur prieten, si nu e cine ati crede voi sau cine as crede eu.Cu B. am amintiri comune si inside jokes, ii pot spune orice, dar ea nu imi poate spune orice.
Cu S.am amintiri comune si inside jokes, ea imi poate spune orice, insa eu nu ii pot spune, de la o vreme evit sa o mai fac, pentru ca ma judeca.
Lui Miku (ei ii scriu numele pe blog, ca e....persoana publica, nu trebuie sa ii protejez identitatea, ca se expune destul pe blogul ei:)) ) ii pot spune orice, imi poate spune orice (cred), dar nu avem prea multe amintiri comune. Sper ca asta o sa se rezolve din toamna.
Mai ramane A. Sucita si imprevizibila A., cu care am milioane de amintiri, careia ii pot spune orice, fara sa ma judece, si care imi poate spune orice. A., pe care nu o vad un an, apoi, cand ne intalnim, e ca si cum nu am fi fost despartite nici 24 de ore.
A., care are multi prieteni mai interesanti inanintea mea si pentru care nu o sa mai fiu niciodata ce am fost, pentru ca am ratat trenul ala, am pierdut sansa. Dar chiar si asa, e acolo pentru mine, sunt aici pentru ea, si indiferent cat de mult am gresi una fata de cealalta, conexiunea dintre noi exista, e ceva mai presus de noi, ceva ce nu putem stapani si nu putem distruge.
Ziceti voi cum e cu prietenia. Poate am plecat de la premizele gresite?
Comentarii