A venit primavara...


Ar trebui sa fiu fericita. Ar trebui sa ies afara, sa ma plimb, sa rad. Am asteptat atat sa vina primavara,  sa treaca iarna, sa fie cald...dar...nimic nu are sens sau farmec acum. Nimic nu are culoare.

Zilele saptamanii au inceput sa mearga inapoi. Asa zice bunica'mea. Asa simte. Iar eu simt ca o parte din mine moare impreuna cu ea. Totul e negru, totul e moarte, totul e panica si jale. Unde sunt eu, intre toate astea?

Unde sunt eu?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Proba 23. Tehnologia Philips, la picioarele tale

Proba 15. Cu sculele electrice potrivite, si tu poti fi un mester priceput!

Pãrându-mi rãu de adolescenţã