Titanic


Plutind pe valurile vieţii,
Amintirea ta mã înfioarã;
Ȋntr-un ocean de mãreţii,
Credeam cã nimic nu ne doboarã.

Dar, iatã-l, rãsãrind din neant,
Obstacolul indestructibil ca o stâncã,
Precum un iceberg fascinant,
Ce ne scufundã în marea adâncã.

Dezastrul iminent s-a produs.
Precum Titanicul scufundat în ape tulburi
Spre alte lumi ne-a condus,
Coborând, încet, în amintiri.


Comentarii

◦kyky™♥◦ a spus…
Cum am zis, exact ca Titanicul..Frumos!
Only Books a spus…
Superb, superb, superb!:) Am vazut Titanic de vreo 1o ori cap-coada, iar poemul tau imi trezeste niste emotii profunde.

Dee.
Ramona a spus…
Multumesc,am scris-o pe la un 2 noaptea, cred. Kyky, stii ca tu m-ai inspirat, fie si fara sa vrei :)). Cu comparatia ta cu Titanicul....nici nu mai stiu care era comparatia, la cat eram de obosita :)) Dar era una a naibii de buna, pun pariu :))
Ramona a spus…
Later edit: mi-am amintit care era comparatia. Pledez vinovata, am citit arhiva :))

Postări populare de pe acest blog

Proba 23. Tehnologia Philips, la picioarele tale

Proba 15. Cu sculele electrice potrivite, si tu poti fi un mester priceput!

Pãrându-mi rãu de adolescenţã